S-o stricat locomotiva

De trei zile pe furtuna am plecat la drum, ploaia ne spala vagonul, cosul scotea fuum, da  da daaa, cosul scotea fuum….

Vinerea mare, saptamana patimilor, aprilie 2010, Intercity-ul  spre Alba Iulia, Romania . Stam  de jumatate de ora intre Sighisoara si Medias. Nashul explica: “S-o stricat locomotiva. Tre sa aduca alta de la Sighisoara. “

Vecini de vagon : tat felu’. Mame, copii mici care nu mai au rabdare, copii mari cu muzici in urechi, catei  insirati pe culoar, straini cu leptoape-n brate, bagaje supraponderale.

Vecini de scaun:  un nostalgic dezamagit , o moldoveanca mamoasa si un ardelean impaciuitor , toti pensionari.  Se dezbat subiecte variate cum ar fi: cum era inainte de 89 (mai bine), cum era dupa 39 (si mai bine), si cum este acum in 2010.(va las sa ghiciti).

Nostalgicul face elogiul vremilor apuse pe cand se potcovea copilul cu doua palme si nu te dadea nimeni in judecata.  “Era lumea altfel… Acu nu le mai pasa nici de parinti, nici de profesori, nici de nimic. Nu erau atatea crime. Nu era atata saracie .. Avea fiecare vreo zece vaci, aveam carne proaspata tat anu. Acu nu mai creste nimeni, ca miroase-a balega. Cumpara tatzi de la supermarchet. Dapai cum. Mergeam cu tren din ala cu fum. Puaaai ce fumaraie te facea pe camasa. Da ajungeai sigur, nu ca la astia. Ia banii digeaba.”

Ardeleanul completeaza: “Nu era nici atata stress. Vroiai sa-ajungi undeva, plecai cu doua zile-nainte, si cand ajungeai, ajungeai. Nu ca acuma, merg cu masinile ajung in douazeci de minute si sunt stresati c’or intarziat.”

“Da…”intervine si moldoveanca. “S-o stricat rau lumea asta”. O suna nepoata. “Da ingerasule, sunt inca in camp. S-o stricat locomotiva . Nu puisorule nu viniti inca. Nu si stie cand ajunje.Ati facut cozonacii? Nu, doara nu-s copil mic sa ma dau gios din tren, doar m-am miscat olecutza pi culoar”

Etc.

Pe mine m-a apucat dorul de duca din tzara. Am citit deja trei reviste si doua ziare. Am ascultat toate empetreiurile, si m-am jucat toate soliterele.

Fiecare injura in felul lui. Iata in Vinerea mare, un prilej de infratire intre neamuri.  Doua scaune mai in fata, un ungur explica prin telefon situatia. ‘ Medias ,todom, iu iu’.  O adolescenta cu accent pronuntat sighishorean, se cearta cu prietenul de la celalalt capat al ‘firului’ – “ No’ ce vrei acuma Radule, ce ma tot ‘nervezi si tu, nu cobor niciunde’.

Aflam de la un tovaras de suferinta o stire bomba de pe internet: in primele noua luni ale anului 2009, s-au acumulat 3 ani de intarzieri – Ce fe reul rulz. Dar iata si o veste buna. ne putem recupera 50% din banii dati pe bilet, pentru mai mult de o ora intarziere.  O hooo…are pe putin o ora jumate. Deci ne frecam mainile zambind mefistofelic, si ne pregatim de revendicari in gara, cand om ajunge.

Se aude locomotiva. Se apropie, da, e pe bune! Hodoronca tronca, niste piulitze niste smucituri specifice, si …..Ura! Am plecaaaat!. “Sau se invarte pamantul  in jurul trenului”, spune cineva.

Vedeti, asta imi place mie la romani. Sunt caterinca.

P.S. Din pacate schema cu recuperarea banilor nu merge.  Doamna de la informatii ne intampina cu ochii pe jumatate inchisi, usor plictisita: “ Da, spuneti. “  Noi: “ Buna seara, am fost in trenul care a ajuns cu intarziere, am auzit ca ne putem lua 50% din bani..”. Ea (rar si apasat) “Da’ …o ajuns trenu’.”..Noi:  „Pai o ajuns, da cu doua ore intarziere! Si am citit undeva ca trebuie sa primim o parte din bani“ Ea:  “Aaa, nuu, doar pentru alea internationale. “ Stupoare. Ne uitam unul la altul , blocati. Sistemul invinge din nou! Dar, vorba cantecului, ne-am resemnat  de mult. Multumim si ne indreptam spre iesire. Noroc ca ne asteapta trei zile de traditie si pomina.

Sa va fie mielu’ usor, ou’ tare, si paharu’ plin! Sarbatori Fericite!

Advertisements

Motocicleteee

Odata cu venirea primaverii, incepe si sezonul de motociclete. Care din pacate nu se va termina decat la iarna.

Va trebui totusi sa ne luam casa cu termopane si aer conditionat. Termopanul pentru protejarea timpanelor iar aerul conditionat pentru supravietuire. Pentru ca va fi (iarasi!) imposibil de stat cu fereastra deschisa la timp de seara : baietii au program non-stop. Taman cand ti-e lumea mai draga si vrei sa te bucuri de putina liniste urbana si de aer primavaratec…iti pigmenteaza viata un zgmot (deja!) familiar…” vrrruuuum….vruuuum…” ca un punct culminant al unui thriller in care criminalul se apropie ranjind prin casca neagra, pregatit sa kilareasca un cuplu nevinovat.

Ah, ce vreme de betie, sau de iesit pe balcon si aruncat cu cepe, cartofi, sau oua stricate, dupa o tzinta (vai!) atat de greu de atins. Vreme de cumparat arc si sageti, pusca cu gloante de cauciuc, bumerang, sau macar un frisbee. Vreme de invatat injuraturi noi si din ce in ce mai colorate…Dar nici n-apuc sa-mi termin ideea ca, iata,  sunetul unui motor ‘ambalat’ ma gadila din nou, atat de abrupt, pe timpanul drept. Da, esti atat de ‘cool’, esti cel mai tare, te invidiaza toti obositii (la propriu!) din blocul pe langa care tocmai ai trecut, tu, regele shoselelor, aleilor si bulevardelor bucurestene. Cu cata gratie demarezi, cu cat elan golanesc, cum te spargi in figuri lasand in urma doar priviri invidioase si  ecoul injuraturilor mele.

Avem motoaareee, avem valoaaareee, si nici in pixuri nu ne doaareee…. (spun pix pentru ca avem audienta generala, dar ati prins ideea)…

Eee, aveti voi tupeu, dar am si eu un blestem fabricat aici pe loc, pe nervi si pe saturate:

Sa vi se opreasca motoru’  in urmatorul zid, in urmatoarea groapa, in urmatorul pom.  Sa vi se ambaleze creierii pana va explodeaza casca,  sa va nimereasca fulgeru’ de zece ori in aceeasi zi, sa va cada dintii, sa faceti gripa porcina, sa n-aveti bani de benzina, sa vi se usuce mana pe ambreiaj, sa vi se-nfunde tzeava, sa va moara la intrare…

Am zis!